HRISCA, ALIMENT SI MEDICAMENT
"Cine" este hrisca?
Hrisca este adesea
confundata cu cerealele. De fapt este un nume generic dat unor plante
ierboase, in mare majoritate anuale, care apartin familiei Polygonaceae,
familie din care fac parte macrisul, rubarba (reventul), stevia creata.
Denumirea stiintifica pentru hrisca comuna, cea mai des consumata (in
engleaza buckwheat) este Fagopyrum esculentum, pentru ca sunt mai multe
specii apartinand genului Fagopyrum (sp. tataricum - hrisca tatarasca,
amara, cea perena cymosum, etc.).
Hrisca
a fost "domesticita" si cultivata pentru prima oara, se pare, in Asia
de sud-est, acum cca 8000 de ani. S-a raspandit cu rapiditate in Asia
Centrala si in Extremul Orient. Alte surse plaseaza origine ei in Tibet,
iar in Balcani prezenta ei este datata cu cca 6000 de ani in urma.
Creste pe terenuri putin fertile, chiar acide, dar care trebuiesc bine
drenate. De asemenea, nu ii priesc zonele cu temperaturi ridicate.
Compusii din hrisca
70-80% din masa
fructelor de hrisca este reprezentata de amidon, in care 25% este
amiloza si 75% amilopectina. Proteinele se afla intr-un raport de 18%
(dintre care cele cu aport biologic deosebit sunt peste 90%), printre
care se numara gluteina si globulina, si se evidentiaza concentratia
deosebita de aminoacizi esentiali precum arginina, lyzina, threonina,
triptofanul, cysteina.
Continutul in minerale este de asemenea ridicat: fier, zinc, seleniu. Compusii aromatici (cei care au la baza un nucleu benzenic) si care intr-adevar dau "aroma", parfumul caracteristic pentru hrisca sunt in principal reprezentati de salicilaldehida (2-hidroxibenzenaldehida.
Un rol deosebit il
au compusii cu valoare antioxidanta cum este rutinul si taninurile.
Hrisca a constituit mult timp sursa principala de extragere a rutinului
din care se obtine rutozidul.
Un alt compus important este fagopyrina, subtstanta toxica ce provoaca la unele persoane fenomenul de fotosensibilizare.
Hrisca - aliment important
Hranitoare,
aromata, gustoasa chiar, este un aliment intalnit in bucataria multor
popoare, mai mult sau mai putin asiatice. Se consuma plantele verzi,
plantulele (de 5-7 zile), si fructele, care sunt tari, asemanatoare cu
semintele de floarea soarelui, dar mult mai mici in dimensiuni, denumite
stiintific achene. Desi nu este o cereala, hrisca intruneste calitatile
fainei de grau integrala. Este de fapt superioara graului din multe
puncte de vedere: contine mult mai putine glucide, nu contine gluten,
contine cantitati mari de lisina (aminoacid esential), fier, seleniu si mai mult calciu, cantitati impresionante de antioxidanti si se prezinta ca o alternativa la grau pentru cei care au intoleranta la cereale.
Semintele de hrisca sunt aromate si usor dulcegi. Ele pot fi consumate crude, fierte sau prajite, simple sau in amestec cu alte alimente, sau ca faina, de asemenea in numeroase combinatii. Sunt celebri taieteii japonezi soba, care constituie alaturi de orez un aliment de baza in arhipelagul nipon. Nu mai putin gustoase sunt galetele frantuzesti facute din "faina neagra - ble noire". In Japonia, hrisca este la mare pret, fiind o adevarata arta sa se prepare taieteii soba de diferite dimensiuni. Japonezii consuma cu mare placere si planta verde, in special in primele stadii de dezvoltare. De asemenea, Korea este un mare consummator de hrisca, din faina fiind obtinute nenumarate tipuri de taietei, supe si jeleuri. In Rusia si Polonia hrisca este inclusa de asemenea in numeroase retete.
Din faina de hrisca se poate face paine, se fac prajituri si biscuiti.
Mierea obtinuta din florile de hrisca este bruna si extrem de parfumata.
Inca un "medicament" oferit de mama natura: hrisca
Datorita lipsei de gluten, am mai spus, poate fi consumata de cei cu intoleranta la acest compus, sau cei cu boala celiaca (enteropatia glutenica)
S-a constat in urma
unor studii ca hrisca are un rol important in mentinerea nivelului
scazut de glucoza, ceea ce ar reprezenta nu numai o alternativa
alimentara dar si un supliment "medical" pentru diabetici.
Terciul de hrisca
cu lapte are rol in combaterea diabetului dar are rol in cresterea
secretiei unui neuromediator - dopamina - cu rol in combaterea
depresiei. Tot pentru diabetici, un amestec de hrisca cu iaurt (lasat
peste noapte pentru fermentat) este extrem de eficace.
Prezenta unui tip
de inositol (implicat in mecanismele secundare se reglare a sintezei de
insulina) face ca hrisca sa fie studiata cu mult interes nu numai in
cazul persoanelor cu diabet insulinodependent dar si a femeilor care
manifesta Sindromul Ovarelor Polichistice.
Contraindicatii si precautii in consum
Sunt doua probleme
legate de consumul de hrisca. Prima problema este fagopyrismul, o
afectiune care consta in fotosensibilizarea acuta a pielii, datorata
consumului de planta verde in cantitati mai mari, sau a sucului extras
din planta verde. Boala este datorata compusului denumit fagopyrina,
persoanele cu pielea mai alba avand in mod evident cel mai mult de
suferit. Apar pete rosii, care pot dura cateva zile, iar senzatiile de
arsura, durere sunt persistente. Pielea devine dureroasa la atingere.
Simptomele pot sa dispara in cateva zile.
A doua problema
este cauzata de alergiile la hrisca. Ea insasi este un alergen fatal, in
special pentru populatiile asiatice, cu predominanta in Japonia si
Koreea, provocand soc anafilactic.
Hrisca este o planta cu multiple utilizari, iar viitorul va dezvalui noi valente.
Pentru pescari, se foloseste la pescuitul de crap, singura, sau in amestec cu porumb sau in, cu rezultate deosebite.
Datorita
compozitiei sale hrisca este inclusa in alcatuirea unor meniuri variate,
in dietele multor boli, iar recent a fost inclusa in curele de slabire.
Este recomandata pentru cei care sufera de afectiuni cardio-vasculare
in general si atreoscleroza si hipertensiune arteriala in special, celor
cu edeme de diferite naturi, persoanelor cu diabet zaharat si
fragilitate vasculara, combate hemoragiile.
Toate cele
prezenatate pana acum ne indeamna sa acceptam valoarea alimentara dar si
terapeutica a acestei plante mai putin folosite la noi: hrisca.
Articol preluat de aici.
S-aveți spor și sănătate!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu